Riscurile utilizării excesive a măștilor de protecție facială

Redactia Saptamana Medicala

Măștile de protecție
facială în sine sunt ușoare, însă datorită suprafeței mici de contact, este
exercitată o presiune mare pe o suprafață mică de piele. Pielea este hidratată
excesiv de către propria transpirație și este astfel susceptibilă la iritații
(1).
Ca și complicații posibile pot fi unele dermatite, acneea, hiperpigmentarea
pielii. În astfel de cazuri e recomandată folosirea unor dermato-cosmetice pe
bază de acid hialuronic, glicerină, ceramide, niacinamidă. Măștile chirurgicale
și cele de tip respirator sunt componente esențiale ale echipamentului
individual de protecție pentru lucrătorii din domeniul sanitar. Aceste măști
sunt fabricate în diferite grosimi și cu capacități diferite de protecție
(Figura 1).


  Riscurile utilizării excesive a măștilor de protecție facială

Folosite
corespunzător, acestea filtrează particulele fine din aer și previn
transmiterea infecțiilor (2). În cazul majorității măștilor, în context
epidemiologic actual, se recomandă a fi purtate o singură dată. Există anumite
metode de sterilizare, însă acestea pot afecta proprietățile de filtrare a măștilor
cu supapă. Procesul normal de respirație
constă în a inspira oxigen și a expira dioxid de carbon. Utilizarea prelungită
a unei măști de protecție facială, pe de o parte poate perturba acest proces
normal de respirație și determină inhalarea unor cantități excesive de dioxid
de carbon în loc de oxigen, și astfel apare afecțiunea numită hipercapnie și pe
de altă parte afecteaza senzația termică a întregului corp al purtătorului
(3, 4, 5). Hipercapnia este o acumulare
în exces de dioxid de carbon. Această afecțiune, poate provoca dureri de cap,
amețeli, oboseală, precum și unele complicații grave, cum ar fi convulsii sau
pierderea cunoștinței (Figura 2).


  Riscurile utilizării excesive a măștilor de protecție facială

Deoarece aceste
efecte pot fi vagi, s-ar putea să nu ne dăm seama că sunt cauzate de
hipercapnie. Unele persoane care au boli pulmonare își măsoară propriile
niveluri de oxigen la domiciliu cu ajutorul unui pulsoximetru, dar acest
dispozitiv nu poate detecta hipercapnia (nivelul de dioxid de carbon poate fi
prea mare chiar daca nivelul de oxigen este normal).

Bibliografie:

1. Roberge RJ, Coca A, Williams WJ, et al.
Surgical mask placement over N95 filtering face piece respirators:
Physiological effects on healthcare workers. Respirology. 2010;15(3):516–521.

2. MacIntyre CR, Wang Q, Cauchemez S, et al.
A cluster randomized clini­cal trial comparing fit–tested and non–fit–tested
N95 respirators to med­ical masks to prevent respiratory virus infection în health
care workers. Influenza and Other
Respiratory Viruses. 2011;5(3):170–179. 

3. Patel S, Majmundar SH. Physiology, carbon dioxide
retention. In: StatPearls.
Treasure Island, FL: StatPearls Publishing; 2019.

4. Pollock JM, Deibler
AR, Whitlow CT, et al. Hypercapnia-induced
cerebral hyperperfusion: an underrecognized clinical entity. AJNR Am J Neuroradiol.
2009;30(2):378-85. doi:10.3174/ajnr.A1316

5. Li Y, Tokura H, Guo YP, et al. Effects of
wearing N95 and surgical face­masks on heart rate, thermal stress and
subjective sensations. Int Arch Occup
Environ Health. 2005;78(6):501–509.

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *