Noutăţi în dermatita atopică

Dr. Raluca Miulescu

Dermatita atopică este cea mai frecventă patologie cutanată inflamatorie, cronică, pruriginoasă, cu debut, de obicei, în copilărie, şi asociată cu alte atopii (astm bronşic alergic, rinoconjunctivită alergică, alergii alimentare).

Prevalenţa dermatitei atopice este de 10-30% la copii şi 2-10% în rândul adulţilor, ceea ce reprezintă o creştere de 2-3 ori în ultimii ani. Stilul de viaţă şi factorii de mediu au un rol cheie în declanşarea bolii. Astfel, în țările dezvoltate numărul de cazuri este mult mai mare, comparativ cu  tările subdezvoltate. Totodată, conform unor studii recente, dermatita atopică în rândul adolescenţilor se manifestă cu frecvenţă mai mare la fete decât la băieţi.

Dermatita atopică este o boală multifactorială ce poate fi explicată prin mai multe mecanisme principale. Disfuncţia barierei epidermice, alterarea microbiomului cutanat şi a stratului lipidic al pielii, disfuncţie imunologică.

Microbiomul pare a avea o implicare extrem de importantă în declanşarea dermatitei atopice. Microbiomul, atât cutanat, cât şi intestinal, pot influenţa evoluţia bolii. Timp de zeci de ani a fost recomandat tratamentul antiseptic, însă acum, începem să înţelegem că tratamentul ţintit al disbiozei poate reprezenta o alternativă terapeutică în viitorul apropiat. În ceea ce priveşte microbiomul intestinal, s-a concluzionat că există o corelaţie între nivelurile de disbioză şi dermatita atopică.

Din punct de vedere clinic, dermatita atopică prezintă mai multe variante în funcţie de vârsta pacientului: infantilă, a copilului, a adolescentului, a adultului. Leziunile acute predomină în perioada nou-născut-copil şi se manifestă sub forma unor papule şi plăci eritemato-edematoase, cu vezicule şi cruste în suprafaţă. În faza subacută a bolii, întâlnim papule şi plăci eritematoase, uneori scuame şi cruste, în timp ce leziunile cornice, tipice adolescentului şi adultului tânăr, se prezintă sub forma unor plăci groase, lichenificate, deseori acoperite de scuame. Dermatita atopică are localizări specific, în funcţie de vârstă: faţă, gât şi faţa extensoare a membrelor la nou-născuţi şi copii; la nivelul flexurilor, la orice vârstă; regiunea inghinală şi axilele. Frecvent, această patologie poate fi însoţită de: alte manifestări ale atopiei (rinită, astm alergic), xeroză cutanată, eczemă periorală, alergii alimentare, alopecie areată, urticarie.

Printre complicaţii, se numără:

    afectarea calităţii vieţii,întârzierea creşterii,infecţii bacteriene, virale.

Managementul dermatitei atopice vizează atât tratamentul episoadelor acute, cât şi obţinerea şi menţinerea remisiunii. Educarea pacienţilor şi părinţilor copiilor cu dermatită atopică are un  rol important în terapia bolii.

Ca şi reguli generale de igienă, se ştie că baia hidratează pielea şi înlătură scuamele, crustele, iritanţi şi alergenii. Se preferă baie/duş zilnic, timp de 5-10 minute în apă caldă, folosind produse de curăţare special concepute pentru pacienţii cu dermatită atopică (fără parfum, fără săpun, cu ph neutru). Aplicarea unui emolient imediat după baie este necesară pentru hidratarea pielii. Dacă pacientul este într-un episod acut, şi este necesară aplicarea unui dermatocorticoid sau antiinflamator, acesta va fi aplicat înaintea emolientului. Utilizarea zilnică a produselor emoliente reduce xeroza, pruritul, eritemul, fisurile şi lichenificarea. Acestea conţin agenţi emolienţi care înmoaie pielea, agenţi ocluzivi care previn pierderea apei, şi umectanţi care atrag apa.

Un emolient ideal ar trebui să nu conţină coloranţi, parfum, alergeni derivaţi din mâncare (protein din alune) şi alte ingredient cu potenţial sensibilizant.

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *