Imuno- Onco- Dermatologie – soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

Redactia Saptamana Medicala

Psoriazisul
și mastocitoza la copii, bolile rare ale adulților, melanomul cutanat, terapii
biologice în dermatita atopică și astmul copiilor, bolile reumatismale,
afecțiunile canceroase, noutăți în transplant și în vaccinuri, informații puțin
cunoscute despre infecția cu HPV, certitudinile și provocările medicinii
regenerative, tehnici noi de diagnostic molecular – sunt doar câteva dintre
temele discutate în cadrul Conferinței de Imuno-Onco-Dermatologie – A 3-a
Conferință a Asociației Române de Imuno- Dermatologie și a 48-a Conferință a
Societății de Imunologie din România- care a avut loc în perioada 18- 21
septembrie la București.

 

Galerie
FOTO


  Imuno- Onco- Dermatologie -   soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

 

Conf dr.
Daniel Boda
,
președintele Asociației Române de Imuno- Dermatologie:

Pentru prima oară în peisajul medical
românesc, o asociație profesională de imuno- dermatologie, adică de clinică
medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a
aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, la ora actuală.
Au participat peste 300 de medici români din toată țara, 70 de speakeri români
și străini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania și Italia) și
studenți la Medicină. Speakerii români și străini au abordat teme extrem de
importante în imunologia clinică și în imuno- dermatologie. În plus, vineri i-am
avut alături pe colegii de la Asociația Română de Pediatrie Municipiul București
și de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ziua fiind
dedicată imuno- dermato- pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului
și bolilor asociate: dermatita atopică, astm, leucemie acută limfoblastică,
mastocitoză sau psoriazis. Speakerii din străinătate ne-au adus noutăți privind
metodele de detectare a celor mai importante dermatofite, importanța
metabolismului și auto-metabolismului, legătura dintre telomeri și îmbătrânire
și efectul genei HLA-C în infecția cu HIV
” .

TEMATICĂ-
News you can use!

 

    Semnele
    imunodeficienței comune variabile

Cele mai
frecvente manifestări ale imunodeficienței comune variabile (CVID) sunt
infecțiile respiratorii sau ale tractului gastrointestinal, mai putând apărea
enterite ale sistemului nervos cu enterovirusuri. La ele se adaugă si bronșitele
recurente, pneumoniile și, mai rar, hepatitele virale. ”În schimb, există o serie de manifestări
neinfecțioase la pacienții cu CVID. O parte dintre acestea prezintă la debut
diaree, malabsorbție, scădere ponderală. În plus, sunt din ce în ce mai multe
cazuri în care cei cu astfel de afecțiuni au simptome suplimentare de
hipersensitivitate, boli autoimune sau neoplasme. Totuși, indiferent de
comorbidități, este clar rolul major al terapiei de substituție în menținerea
unor parametri cât mai apropiați de normal ai vieții pacientului
”,
a  explicat prof. dr.
Victor Cristea
, fost președinte al Societății de Imunologie din
România.

CVID este
una dintre cele mai frecvente imunodeficiențe primare (IDP) ale adultului
(1:25.000 – 1:60.000), cu afectare egală a celor două sexe. Debutează mai
frecvent la adulţi decât la copii. Observațiile clinice din ultimele decenii au
arătat că multe persoane cu deficiențe imune au o viață relativ normală, fără
simptome evidente până la vârsta de 50- 60 de ani. Dezvoltarea tehnicilor de
biologie moleculară, derularea studiilor randomizate și, în special, inițierea
de terapii eficiente au schimbat fundamental gândirea specialiștilor. Rata de
supraviețuire și calitatea vieții celor afectați de astfel de boli rare au
început să crească semnificativ. În România, pacienții cu CVID sunt tratați prin
intermediul Programului național de diagnostic si tratament pentru boli rare“,
titlul ”Intervenții”: Intervenția pentru asigurarea medicamentelor specifice
pentru tratamentul bolnavilor cu b.15) sindrom de imunodeficiență
primară.

    Tendințe
    actuale în melanomul cutanat

Ultimii
ani au adus o creștere semnificativă a melanomului care, din păcate, nu are
simptome sistemice. ”Un melanom
descoperit târziu este o situație foarte gravă, pentru că el diseminează rapid
în ganglionii limfatici. Deja asta înseamnă stadiul 3. În stadiul 4, se
diseminează în organe care nu au nici o legătură cu pielea, frecvent pulmonar și
cerebral (melanomul este întrudit cu celula neuronală și atunci metastaza
respectivă își găsește loc la nivel cerebral
”, atras atenția
prof. dr. Monica
Neagu
, șef Laborator Imunologie, Institutul Naţional “Victor
Babeș”, președinte al Societății de Imunologie din România (SIR) .

În afară
de metodele de prevenție pe care le poate aplica fiecare persoană în parte,
specialiștii ne-au prezentat tendințele actuale la nivel internațional:
cunoștințe prin intermediul aplicațiilor clinice ale terapiilor imune,
combinarea celor mai noi terapii imune aprobate, dar și dezvoltarea de terapii
noi și, mai ales, biomarkeri. 

Generarea unui răspuns imun antitumoral
eficient clinic este, probabil, dependentă de manipularea cu succes a
diferitelor procese imune. Tumorile umane sunt extrem de heterogene și
adaptative. Rezultatele studiilor clinice și preclinice efectuate pe terapiile
ținitite în rezistența tumorală au arătat că tumorile trebuie atacate pe mai
multe fronturi
”, a mai explicat specialistul.

    Miza
    vaccinării

Președintele
Comisiei Europene J.C. Junker a atras atenția că România și Italia sunt
singurele țări din Uniunea Europeană în care copiilor nu li se oferă șansa unei
vaccinări și a eradicării rujeolei. ”Președintele Junker a publicat o
scrisoare extrem de virulentă împotriva celor două țări, care sunt considerate
singurele în care există rujeolă și gripă. Este paradoxal că oamenii nu își
vaccinează copiii împotriva gripei și rujeolei, dar vin imediat la medic când
este vorba de vaccinul contra hepatitei C. Este vorba de educație. Un singur om
bolnav poate să multiplice boala și să o trimită celor din jur
”, a
atras atenția prof. dr.
Victor Cristea
.

Miza
vaccinării este de a induce memorie imunologică și, evident, de a obține
anticorpi. ”Noi dorim să
inducem un răspuns imun la care să participe limfocitele T, astfel încât, la un
nou contact cu antigenul, limfocitele să poată genera un răspuns imun secundar
și eficient
”, a explicat prof. dr. Petru Cianga,
Laboratorul de Imunologie, Spitalul ”Sf. Spiridon”, Iași.  

Participanții
la Sesiunea plenară ”Vaccinuri” au
dezbătut o temă extrem de actuală, și anume epidemia de rujeolă cu care România
se confruntă din 2016 încoace. Potrivit dr. Cătălina Pascu,
INCDMM ”Cantacuzino”, ”în
această perioadă  au fost confirmate 5.968 de cazuri prin identificarea
prezenţei anticorpilor IgM specifici prin Elisa şi/ sau detectarea prezenţei
virusului rujeolei prin qRT-PCR. Rezultatele pentru 5.663 (94,8%) au fost
pozitive doar prin detecţie IgM. În plus, 2 cazuri de PCR pozitive cu IgM
negativ au sugerat fie eșecul secundar al vaccinului, fie
reinfecția
”.

Principala
modalitate de prevenire a rujeolei constă în vaccinare (contraindicată în
perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). În România,
vaccinarea se poate realiza cu ajutorul vaccinului R.O.R ce oferă protecție față
de trei boli: rujeola, oreion și rubeolă. CDC (Centrul pentru Prevenția și
Controlul Bolilor din SUA) recomandă 2 doze de vaccin ROR în cazul copiilor:
prima doză la vârsta de 12-15 luni, a doua doză la 4-6 ani.  Rujeola poate avea
complicații grave cum ar fi surditate, orbire, probleme neurologice severe în
cazul panencefalitei sclerozante subacute (PESS) care apare în aproximativ 1 din
1000 de cazuri. Această boală degenerativă a creierului apare la câteva luni sau
ani și poate conduce la deces (5- 30%) sau la tulburări permanente la
aproximativ 30% dintre supraviețuitori.

 

    Imunologia
    transplantului, o continuă provocare

Cancerul
este vindecabil, însă există și o bună componentă de imunoterapie, a atras
atenția prof. dr. Ileana
Constantinescu
, Centrul de Imunogenetică și Virusologie,
Institutul Clinic Fundeni, unitate în care are loc prima evaluare, imunologică
și virusologică, a candidaților pentru transplant. ”Analizele imunologice pe care le efectuăm
sunt cruciale: cu cât potrivești mai bine alelele HLA ale donatorului cu ale
receptorului, cu atât pacientul nu face reject post –transplant, are o calitate
a vieții mai bună, se integrează mai repede în viața socială și profesională, ia
mai puțină imunosupresie, care are o serie de reacții adverse, etc. Prin
activitatea noastră de imunologie de transplant dorim să contribuim la cât mai
multe proceduri de transplant, atât de organ solid, cât și de celule stem
hematopoietice periferice și centrale. Vrem să muncim și mai mult pentru
Registrul de donatori de măduvă, pentru ca un număr cât mai mare de români să
poată beneficia de un donator compatibil
”, a spus
specialistul.

Ministerul
Sănătății a anunțat că va reorganiza activitatea de transplant din România cu
fonduri de la Uniunea Europeană. Vor fi utilizate peste 15,6 milioane de euro
pentru dezvoltarea Registrului Național de Transplant, actualizarea ghidurilor
și protocoalelor din domeniu, dar și sistematizarea si simplificarea legislației
de transplant. Transplantul de celule stem hematopietice are indicație în toate
malignitățile hematologice și în anemiile efractare la tratament. În Institutul
Clinic Fundeni au loc, în fiecare an, aproximativ 200 de allotransplanturi și
aproximativ 100 de transplanturi de organ solid.

    Psoriazisul
    vulgar pediatric – noutăți

Psoriazisul
pediatric prezintă multiple provocări: aspecte clinice specifice pe categorii de
vârstă; evoluție cronică cu modificări clinice specifice; multiple opțiuni
terapeutice aprobate pentru adulți, nestudiate pe populația pediatrică; absența
ghidurilor clinice și terapeutice; impactul psihosocial cu implicații mai
severe, comparativ cu populația adultă.

Psoriazisul
vulgar pediatric este o afecțiune des întâlnită, unul din trei adulți cu această
boală având-o încă din copilărie. Incidența crește odată cu vârsta: aproximativ
0.55% la grupa de vârstă 0-9 ani și 1.37% la grupa de vârstă 10-19 ani.
Prevalența familială a psoriazisului pediatric este mai mare  comparativ cu cea
a psoriazisului cu debut la vârsta adultă-  51.4% dintre pacienții pediatrici
prezintă rude de gradul întâi afectate de psoriazis. Boala se asociază cu
diferite comorbidități metabolice (obezitate, diabet zaharat, hipertensiune
arterială) și non-metabolice: atopie, epilepsie, vitiligo, alopecia areata,
boala celiacă.

Forma pediatrică diferă de forma
adulților: asociază leziuni cu prurit important, mai puțin eritematoase și
îndurate, și cu scuamă mai subțire. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă
formă (52.6%), urmată de forma gutată (25.5%), pustuloasă (10.9%) și
eritrodermică (5.1%). Prevalența artritei psoriazice la copii este de 1-10%,
boala afectând în special grupa de vârstă 9-12 ani. Prezența sa este corelată cu
psoriazisul unghial. Manifestările cutanate preced, adesea, afectarea
articulară. Copiii prezintă leziuni în special în zonele flexurale, față,
periauricular, iar zona scutecului este specifică sugarilor
”, a
explicat prof. dr. Daciana
Brănișteanu
, UMF ”Grigore T. Popa”, Iași.

    Cancere
    cauzate de HPV- cazuri neraportate

Despre
infecția cu HPV (Human Papillomavirus) s-a discutat foarte mult, mai ales în
contextul apariției cancerului cervical la femei, existând, la nivel mondial,
acțiuni de vaccinare a fetițelor pentru a se preveni infectarea mai târziu în
viață. Însă, HPV afectează și bărbații în egală măsură și, deși la noi în țară
nu sunt raportate prea multe cazuri, virusul este responsabil pentru apariția
cancerelor anale, peniene, ale cavității bucale, ale uretrelor sau prostatei la
bărbați, dar și altor tipuri de cancere, în afară de cervical, la femei.
Dacă ne uităm în statistici,
țările Europei Centrale și de Sud- Est par să fie destul de <safe> din
punct de vedere al cancerelor ano- genitale, altele decât cancerul cervical. În
aceste țări nu există cazuri de cancer extra-cervical, cel puțin nu raportate,
iar acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că toate statisticile și
toată politica de sănătate referitoare la patologii țintite au la bază date
epidemiologice. Fără acestea, nu avem ce face. Cancerul cervical nu este
singurul care contează. Este, într-adevăr, cea mai frecventă patologie
oncologică la sexul feminin la ora actuală, dar în deciziile de politică
sanitară contează tot tabloul. Trebue să depunem eforturi pentru a avea imaginea
reală a acestei patologii
”, a atras atenția conf. dr. Daniel Boda,
președinte Asociația Română de Imuno- Dermatologie (ARID)

CDC
estimează că HPV este responsabil pentru cele mai multe dintre noile infecții cu
transmitere sexuală. 90% dintre infecțiile cu HPV dispar de la sine în decurs de
doi ani, restul de 10% fiind infecții persistente. În România, se estimează că
există aproximativ 500.000 de infecții persistente cu HPV.

 

    Celulele
    stem și bolile reumatologice

În
fiecare țesut din organism există celule stem proprii, dar care sunt dormande-
când au crescut, nu se mai multiplică. Iar specialiștii își pun problema cum să
ajungă la ele și cum să le trezească, iar dacă acest lucru este posibil, cum să
evite transformarea lor în celule de care organismul nu are nevoie- celula stem
fiind, prin definiție, o celulă care se poate transforma în orice. A doua sursă
de celule stem este ingineria genetică: se ia o celulă obișnuită, i se scoate
nucleul (care este același în toate celulele organismului) și se introduce
într-o celulă provenită de la un embrion- o celulă care are aparatul de stem,
care se va înmulți la nesfârșit și se va transforma în orice. Acest lucru se
poate realiza și în România, a anunțat conf. dr. Florian
Berghea
, UMF ”Carol Davila” București.

Ce se
poate face cu celulele stem în zona reumatismală? ”Cel mai des se folosesc așa- numitele
celule stem mezenchimale, care nu sunt niște celule stem propriu- zise, adică nu
se înmulțesc la nesfârșit, ci se opresc după câteva generații. Cea mai bună
sursă de celule stem mezenchimale este, în prezent, grăsimea abdominală: se scot
30-40 ml care se prelucrează mecanic și puțin biochimic și se obține fie o
mixtură de celule plus celule stem mezenchimale, fie pot fi separate, să avem
mai ales celule stem mezenchimale, care sunt mai active metabolic. Pot fi
folosite în artroză: în aceeași procedură chirurgicală, se desface articulația
pacientului, la care, de obicei, cartilajul este distrus. Bucățile de cartilaj
se taie și se toacă mecanic, se amestecă cu celule stem mezenchimale și cu un
tip de lipici din fibrină, iar ceea ce rezultă se întinde pur și simplu pe osul
care nu mai are cartilaj. Rezultatele de până acum arată că aderă la os și se
formează un fel de cartilaj
”, a explicat conf. Berghea.

    Terapii
    biologice în astm la copii

Astmul
alergic, dermatita atopică, rinita alergică pot avea terapii comune deoarece
mecanismul patogenic este comun. În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe
cazuri de astm și astm sever la copii dar, din fericire, și terapii biologice
care să permită controlul bolii. ”Astmul este o boală heterogenă, deoarece
mecanismele care stau la baza lui sunt diferite. În momentul de față,
mecanismele imunologice care fundamentează generarea astmului îl împart în
eosinofilic (cu forma alergică și non- alergică) și cel fără eosinofile, mai
puțin cunoscut. Astmul dificil de controlat este cel în care tratamentul nu duce
la controlul bolii decât la valori foarte mari de terapie și poate nici atunci,
necesită adăugarea, ca antiinflamator, a corticosteroidului, cu toate efectele
sale secundare, iar calitatea vieții persoane afectate este alterată foarte
mult. În cadrul acestui astm dificil există o categorie mică în procente de astm
sever prezent și la 4,5% din copii și 10% din adulți. Deși sunt puțini pacienți,
costurile terapiei și controlului bolii sunt extrem de mari. La copii, astmul
atopic poate fi sever de la debut și poate avea asociate multe comorbidități
care trebuie identificate și investigate. Când vorbim de medicina de precizie,
diagnosticul fiind pus pe baza patogeniei, trebuie caracterizat fenotipul și
trebuie trecut către endotip pe baza biomarkerilor – pentru a se putea
identifica cea mai bună terapie țintită. Mai mult, există markeri care ne pot
spune și care va fi evoluția bolii
”, a explicat prof. dr.  Carmen Bunu
Panaitescu
, UMF Timișoara. În momentul de față există fie în
cercetare, fie deja în practică, o multitudine de terapii biologice bazate pe
anticorpii monoclonali, care țintesc mecanismul patogen esențial.

    Alergia
    la medicamente – câte persoane suferă, de fapt?

Pacienții
cu o alergie demonstrată la penicilină au un risc crescut de apariție a unor
organisme rezistente la tratament, infecții asociate îngrijirii și eșec al
tratamentului antibiotic, această alergie fiind asociată și cu un risc cu 14%
mai mare de deces. Se pare, însă, că mai mult de 95% dintre persoanele cu o
alergie ”declarată” la penicilină nu sunt alergice, de fapt. ”În practica zilnică, diagnosticul
hipersensibilității la medicamente se bazează numai pe istoricul medical, fără o
evaluare diagnostică. Testarea alergologică anulează hipersensibilitatea la
medicamente în aproximativ 90% dintre cazuri. Gold- standardul în acest domeniu
îl reprezintă testele de provocare
”, a atras atenția conf. dr. Roxana
Bumbăcea
, președintele Societății Române de Alergologie și
Imunologie Clinică.

 

NEWS FROM
ABROAD

 

Sesiunea
susținută de speakerii din străinătate – prof. dr. med. Joachim Seitz, prof. dr.
Donato Zipeto și prof. Aristides Tsatsakis – a adus numeroase noutăți din
imunologie și studiile  care au loc la nivel internațional.

 

    Telomerii,
    indicator al longevității

Telomerii
(regiune de ADN repetitiv situat la capătul fiecărui cromozom liniar) se
scurtează ori de câte ori se divide celula, iar ritmul uzurii acestora
reprezintă un marker al îmbătrânirii și al bolilor legate de vârsta înaintată.
Telomerii mai scurți sunt asociați cu o incidență crescută a bolilor asociate
vârstei și a unei speranțe de viață mai mici. Procentul telomerilor scurți și
rata de descreștere sunt predictori ai longevității la mamifere. ”Am dezvoltat o fișă semiautomată- BIOTEL-
care poate genera statistici privind lungimea telomerilor individuali și ai
grupurilor leucocitare, ceea ce ne poate ajuta la estimarea vârstei biologice.
Într-un grup de 150 de indivizi, s-a descoperit că vârsta și sexul afectează
lungimea telomerilor și, mai ales, pe cea a telomerilor scurți. Studii clinice
sunt în derulare pentru a determina factorii care accelerează uzura telomerilor
și a descoperi soluții anti- îmbătrânire. Un alt studiu recent, cu 47 de
participanți sănătoși, a arătat că suplimentarea cu nutrienți a fost asociată cu
telomeri mai lungi. Deci suplimentele nutritive pot fi benefice pentru
menținerea lungimii telomerilor, prin descreșterea oxidării și a inflamației
cronice. De altfel, am și identificat câteva molecule naturale care sporesc
activitatea telomerazei (proteină asociată cu rezistența la procesul de
îmbătrânire a organismului)
”, a dezvăluit prof. dr. Aristides
Tsatsakis
, director al Departamentului de Toxicologie și
Medicină Legală, Facultatea de Medicină, Universitatea din Creta,
Heraklion. 

 

    Efectele
    malnutriției asupra organismului

Metabolismul
are un rol foarte important în apariția a numeroase boli, de la obezitate la
afecțiuni oncologice și imunologice. Nutrienții au și eu un rol semnificativ,
atunci când sunt în cantitate suficientă, tot organismul funcționează
corespunzător, însă atunci când sunt prea puțini, sistemul imun intră într-o
stare de somnolență, situație care se regăsește foarte des în țările slab
dezvoltate, în care alimentația este deficitară în astfel de substanțe. Efectele
malnutriției copiilor asupra sistemului imun sunt numeroase: risc de sepsis (cu
hipglicemie, hipotermie), atrofierea glandelor limfatice, a timusului și a
amigdalelor, semnele tipice de infecție (leucocitoză și febră) sunt de obicei
absente, dar și probleme ale sistemului cardiovascular, tractului
gastrointestinal, pielii și metabolismului. Prof. dr. med. Joachim
Seitz
, departamentul de Endocrinologie, Institutul Biochem, a
prezentat două tipuri de boli ale malnutriției – Kwashiorkor și Marasmus, și
diferențele dintre ele. Kwashiorkor apare la copiii cu vârsta între 6 luni și 3
ani, a căror dietă este deficitară în proteine, și se manifestă prin ficat gras
mărit, edem, coaste puțin proeminente, apetit scăzut, letargie și putere
musculară slabă. Marasmus apare des la copiii mai mici de un an, din cauza
deficitului de proteine și calorii, și se manifestă prin: coaste foarte
preminente, stare de alertă și iritabilitate, foame pronunțată, scădere severă a
masei musculare. ”Copiii
malnutriți nu mor din cauza lipsei de anumite substanțe, ci din cauza
infecțiilor și bolilor asociate. Imunologia este foarte importantă în țările în
curs de dezvoltare, unde o treime dintre copii sunt subnutriți
”, a
explicat prof. Seitz. 

 

    Genetica
    și infecția cu HIV

Care este
legătura dintre virusuri, boli neurologice, inflamație și imunologie?
Prof. dr. Donato
Zipeto
, departamentul de Neuroștiințe al Universității din
Verona, a vorbit despre infecția cu HIV-1, virusul care cauzează SIDA. Când o
persoană este infectată cu HIV, apare o fază acută, după care sistemul imun
controlează infecția, chiar și timp de câțiva ani. Între timp, sistemul imun
este atacat și apar infecțiile oportunistice. Timpul care se scurge între
infecțiile primare și instalarea SIDA este diferit, unii ajung mai repede la
stadiul SIDA, alții mai greu, în decurs de câțiva ani, iar ”vinovat” ar fi
factorul genetic, mai ales gena HLA-C. ”Infecția cu HIV-1 induce apariția de
lanțuri libere HLA-C pe suprafața celulei. Absența HLA-C descrește
infectivitatea virală a HIV-1. De asemenea, pacienții infectați cu HIV-1 cu
alele HL-C instabile pot avea un răspuns imun mai slab contra infecției, ar
putea produce virioni cu o capacitate de infectare mai mare și, în plus, ar
putea suferi de boli neurocognitive din cauza neuroinflamației
puternice
”, a explicat prof. Zipeto.

SIMPOZIOANE

    Soluții
    pentru afecțiunile muscular, articulare sau limfatice

Conf. dr.
Patricia Cristodor
a
prezentat beneficiile unui dispozitiv medical utilizat în tratamentul sau
prevenirea majorității afecțiunilor musculare, ale articulațiilor sau limfatice.
Benzile kinesiologice sunt
indicate mai ales în medicina sportivă pentru că ușurează durerea, susțin
mușchiul, îndepărtează congestia limfatică, ajută la poziționarea corectă a
mușchilor sau articulațiilor și accelerează vindecarea hematoamelor și
contuziilor. Benzile se aplică cu elongație și tensiune maximă pe mijloc, pe
zona aleasă apoi se încălzesc prin fricțiune cu mâna sau cu un dispozitiv
special, pentru a le crește aderența pe piele
”, a explicat conf dr.
Patricia Cristodor, UMV ”Victor Babeș” Timișoara.

 

    Boala
    venoasă cronică: reducerea simptomelor și tratamentul
    corect

Studiul
Vein Direction, realizat de medicii de familie din România, a arătat că primii
40 pacienți care intră consecutiv în cabinetul lor sunt împărțiți în 3 grupuri
aproximativ egale: grupul celor care sunt diagnosticați și care au tratament
pentru boală venoasă cronică (BVC), grupul celor diagnosticați cu BVC în
momentul vizitei și grupul celor care nu au primit diagnostic de BVC, dar au
anumite senzații la nivelul picioarelor, care creează disconfort. Raporat la
populația României, peste 1,8 miioane persoane au senzația de picioare
grele/obosite. Această senzație poate fi combătută cu ajutorul unui
dermatocosmetic, cu condiția ca acesta să se potrivească pielii și afecțiunii
persoane respective. ”Cele 3
beneficii al unui dermatoscometic sunt acțiunea prelungită, efectul rapid și
aplicarea ușoară. Contează și să fie potrivit pentru pielea sensibilă, mai ales
pentru cea sensibilă la soare și să mențină o piele fină și sănătoasă. Cedraflon
este rezultatul a 4 ani de cercetare, fiind o cremă cu efect imediat pe bază de
lămâie de Corsica (ce are proprietăți antioxidante, de întinerire și
revitalizante). Studiile au arătat că acest produs reduce senzația de picioare
grele, obosite sau de picioare umflate
”, a spus prof. dr. Daciana
Brănișteanu
.

În
România, 7 din 10 persoane suferă de boala venoasă cronică, însă doar una din 4
se adresează medicului. BVC este o boală progresivă, inflamatorie, ce afectează
marcant calitatea vieții. ”Managementul corect al pacientului cu BVC
înseamnă un diagnostic active și precoce și un tratament eficient. Opțiunile de
tratament recomandatre de ghidurile internaționale sunt: medicament venoactiv,
scleroterapie, compresie, tratament venoactiv topic, tratament topic, tratament
chirurgical. Detralex este un medicament venoactiv recomandat de ghidurile
internaționale care previne evoluția bolii venoase cronice, reduce semnificativ
simptomele deranjante (senzație de picioare grele, crampe musculare la nivelul
gambelor, durere), edemul și disconfortul funcțional
”, a explicat
conf. dr. Daniel
Boda
.

 

    Terapia
    durerii

Prevalența
pacienților cu durere cronică non- oncologică este de 20% în Europa și de 26% în
SUA. În oncologie, durerea apare în stadiile terminale la 70-90% dintre
pacienți. Prevalența globală a durerii cronice este de 50- 70%. În 78% dintre
cazuri, durerea reprezintă principalul motiv pentru care pacienții merg la
urgență. La nivel global, durerea afectează sute de milioane de persoane, însă
multe rămân netratate sau sunt tratate insuficient. ”Tratamentul corect al durerii acute poate
preveni instalarea durerii cronice. Antiinflamatoarele rămân cea mai des
folosită unealtă de combatere a durerii, însă terapiile adjuvante și
complementare reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea actului therapeutic.
Terapia durerii presupune o specialitate complementară care beneficiază de o
echipă medicală complex care poate aborda întreaga patologie cauzatoare de
durere. Ar trebuie să existe doctori specializați în terapia durerii în fiecare
spital, ar trebui să existe echipe multidisciplinare care să aibă reumatolog,
internist, anestezist, farmacist, psiholog și psihiatru
”, a susținut
șef lucrări dr. Nicuța
Manolache
, Universitatea Dunărea de Jos, Galați.

 

    Diagnosticul
    molecular al dermatomicozelor

Infecțiile
fungice ale pielii, părului sau unghiilor (dermatomicoze) afectează aproximativ
25% din populația lumii (aproximativ 1,5 miliarde persoane). 50% dintre
diagnosticele vizuale sunt greșite, pentru un diagnostic valid fiind esențială
dovada patogenă. ”Problema este
că, până în prezent, nu au existat standarde de diagnostic molecular. Acoperirea
scăzută a agenților patogeni duce la un risc crescut de rezultate fals negative
și la imposibilitatea de depistare a mucegaiurilor și ciupercilor. Rata mare de
eșec în determinarea speciilor de agenți patogeni apare din cauza evaluării
complicate și nestandardizate. Consecințele sunt: imposibilitatea instituirii
unui tratament adecvat, risc crescut de recidivă sau terapii
inutile
”, a atras atenția dr. Markus Cavalar, șef
secție Diagnosticare infecțioasă moleculară, Euroimmun Medizinische
Labodiagnostika AG. În prezent, pe piață au apărut teste specializate pentru
HPV, infecții cu transmitere sexuală și dermatomicoze. EUROArray HPV – screening
inovativ pentru HPV- detectează complet și clasifică toate cele 30 de subtipuri
relevante ale HPV anogenital, face distincția între tulpinile HPV cu risc înalt
și cu risc scăzut, identifică cu precizie fiecare agent individual al unei
infecții multiple, etc. EUROArray STI- determinarea infecțiilor cu transmitere
sexuală-  detectează 11 agenți patogeni în același timp, depistează infecțiile
asimptomatice sau pe cele cu simptome nedefinite, previne infertilitatea și
avortul, etc.

 

    Terapii
    biologice noi în dermatita atopică moderată spre severă

Pacienții
cu dermatită atopică moderată spre severă, care nu au un control adecvat al
bolii, se confruntă cu o calitate scăzută a vieții. Peste 90% resimt senzația de
piele uscată și/sau solzoasă aproape în permanență, mai mult de jumtate se
confruntă cu sângerări, iar leziunile pot fi asociate cu infecții grave ale
pielii. În plus, dermatita atopică severă spre moderată necontrolată este
însoțită de prurit are, în 61% dintre cazuri, devine de ”netolerat”, după cum au
raportat pacienții. Impactul negativ asupra calității vieții acestor pacienți se
manifestă prin probleme de somn, anxietate și despresie, toate conducând spre o
perturbare a vieții profesionale și sociale. ”În dermatita atopică severă
necontrolată/inadecvat controlată, pacienții au nevoie d eterapii sistemice,
inclusiv imunosupresoare sistemice cu spectru larg și corticosteroizi orali. Cu
toate acestea, la 3 din 5 pacienți tratamentul nu ajută în controlul bolii.
Dupixent, prima terapie biologică pentru adulții cu dermatită atopică moderată
spre severă, poate fi utilizat la pacienții care s ecalifică pentru terapie
sistemică. Studiile au arătat că, după 16 săptămâni de tratament, s-au redus
problemele de somn, simptomele de despresie și anxietate ale pacienților,
crescând semnificativ calitatea vieții
”, a  explicat conf. dr. Daniel Boda.

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *