Chirurgie conservatoare sau mastectomie profilactică?

Redactia Saptamana Medicala

Dr. Cristian Gabriel Viișoreanu, Medic specialist
chirurgie generală, coordonator
Institutul Sânului

Competențe și
supraspecializari: chirurgie oncologică, ecografie generală și intervenţională,
endoscopie digestivă.


  Chirurgie conservatoare sau  mastectomie  profilactică?


Dr.
Cristian-Gabriel Viișoreanu are o carieră de aproape 20 de ani în
diagnosticarea și tratarea patologiilor mamare, cu un număr de peste 3000 de
intervenții în mediul privat, și este deținător al mai multor diplome și
recunoașteri naționale și internaționale în domeniu. Dr. Viișoreanu este
promotorul tehnicii ganglionului santinelă în sectorul privat, o intervenție
minim-invazivă recomandată pentru tratarea pacientelor diagnosticate cu cancer
la sân în faze incipiente.

Chirurgia
conservatoare a început să fie practicată mai consistent în România începând
din anii `90. Au existat, în această perioadă, discuții aprinse legate de
radicalitate și tratament conservator. Trecerea timpului a reușit însă să
convingă lumea chirurgicală din România că tratamentul chirurgical conservator este
o alternativă viabilă pentru tratamentul cancerului mamar dacă se respectă
indicațiile medicale existente în protocoalele internaționale și naționale.

Sunt și situații,
însă, în care tratamentul conservator nu are indicație medico-legală dar dorința
pacientei de a păstra sânul trece peste indicațiile ghidurilor medicale. Unele
paciente refuză tratamentul conservator, cu toate că îndeplinesc toate
criteriile pentru a alege această variantă chirurgicală, fiind determinate de
teama de a nu recidiva boala. Aceasta le face să apeleze la mastectomie și nu
de puține ori și la mastectomie profilactică.

Mastectomia
profilactică, sau mastectomia prin care se dorește reducerea riscurilor,
reprezintă înlăturarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, în vederea reducerii
riscului de cancer mamar.

O femeie diagnosticată
cu cancer mamar poate face o mastectomie terapeutică și poate decide să-i fie
îndepărtat celălalt sân, profilactic. Deși acest protocol era discutat
încă din anii 1920, era considerată neobișnuită până în anii 1960-1970, când au
apărut implanturile mamare pentru reconstrucția sânului, iar comunitatea
medicală a devenit mai conștientă de riscul crescut de cancer mamar în unele
familii.

Studiile au
arătat că mastectomie bilaterală este eficientă în scăderea riscului de cancer
mamar. Însă intervenția chirurgicală nu poate preveni toate cazurile de cancer
mamar, deoarece țesutul mamar este distribuit în mare măsură pe peretele
anterior al cavității toracice, prelungindu-se până la axilă și chiar la claviculă,
la majoritatea femeilor. Așadar, este imposibilă îndepărtarea chirurgicală a
întregului țesut mamar. Oricum, este posibil ca un cancer mamar să continue să
se dezvolte în cantitatea mică de țesut mamar remanent după extirpare.

Alte cercetări,
efectuate ulterior au demonstrat că mastectomia profilactică reduce riscul de
cancer de sân cu peste 90% chiar și în cazul purtătoarelor unei mutații BRCA
iar alte studii au descoperit că o mastectomia profilactică controlaterală
reduce semnificativ riscul unui al doilea cancer la femeile care au avut cancer
la un sân și au un risc crescut de a face cancer și la al doilea.


Mastectomia
profilactică este o procedură electivă și nu există îndrumări precise prin care
să se definească cine ar trebui sau nu să facă această intervenție. Este luată
în considerare o serie de factori care influențează decizia terapeutică. Intervenția
chirurgicală poate fi potrivită pentru femeile care:

    Sunt purtătoare
    ale unei mutații BRCA;
    Au istoric
    familial evident de cancer mamar, fără o mutație genetică cunoscută;
    S-a îndepărtat
    deja un sân din cauza cancerului și au un istoric familial legat de această
    boală;
    Au avut carcinom
    lobular in situ – deși în prezent carcinomul lobular in situ nu mai este
    considerat cancer neivaziv ci este doar o leziune cu potențial de malignizare
    se acceptă doar excizia cu margini de siguranță, nemaifiind necesară
    mastectomia.

Pentru luarea
celei mai bune decizii  privind efectuarea mastectomiei profilactice este
crucial să fie înțeles adevăratul risc de cancer mamar. Multe femei își
supraestimează riscul individual.

Persoanele care
înclină către decizia de a efectua o mastectomie profilactică li se recomandă
să discute cu un specialist genetician înainte de a lua decizia.
Întâlnirea cu un specialist în chirurgia sânului în vederea evaluării
riscurilor și a beneficiilor intervenției este, de asemenea, extrem de
importantă. Femeile interesate de reconstrucția sânului după o mastectomie ar
trebui să vadă un chirurg plastician pentru a discuta opțiunile pe
care le are la dispoziție. De mare ajutor ar fi și discuția cu un psiholog 
pentru a primi consiliere specializată în astfel de probleme cu privire la preocupările
ce pot apărea după acest tip de intervenție chirurgicală.

Prin mastectomia
profilactică se îndepărtează integral sânul. Pielea de deasupra sânului poate
fi păstrată pentru a ajuta la o reconstrucție a sânului. Majoritatea femeilor
aleg să facă o reconstrucție a sânului în urma intervenției de îndepărtare a
acestuia.

La fel ca orice
intervenție chirurgicală majoră, mastectomia profilactică poate avea unele
complicații fizice. Ele pot apărea fie imediat după operație, fie la câteva
luni sau ani.

Pe lângă
posibilele complicații de ordin fizic, mastectomia profilactică poate avea
efecte psihologice și sociale. S-au făcut cercetări privind efectele emoționale
și psihologice ale mastectomiei profilactice. Acestea au arătat că la aproape
15 ani după operație, 70% dintre femei erau fie mulțumite, fie foarte mulțumite
de operație. Aproape 75% dintre femei au afirmat că le scăzuse emoția legată de
dezvoltarea unui cancer mamar. Majoritatea femeilor au notat efecte pozitive
sau nicio schimbare în ceea ce privește stabilitatea emoțională, nivelul de stres,
stima de sine, relațiile sexuale și conștientizarea propriei feminități. Când
au fost întrebate dacă ar alege să facă operația încă o dată, două treimi au
declarat că ar face-o cu siguranță sau probabil că da.

Din cauza
potențialelor efecte fizice și psihologice, decizia de a face mastectomie
profilactică trebuie luată în urma unei atente evaluări a riscurilor și a
beneficiilor. Este important ca pacientele să țină cont de toate opțiunile pe
care le au înainte de luarea unei decizii. Trebuie înțeleasă procedura și
efectul pe care-l va avea asupra imaginii corporale și, potențial, asupra
sexualității.

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *