Totul despre colesterol, sau revoluția noastră alimentară. Interviu cu medicul cardiolog Gheorghe Cerin


                Totul despre colesterol, sau revoluția noastră alimentară.  Interviu cu medicul cardiolog Gheorghe Cerin

Totul despre colesterol, sau revoluția noastră alimentară. Interviu cu medicul cardiolog Gheorghe Cerin

Dr. Gheorghe Cerin, medic primar cardiolog, Doctor in stiinte medicale, Șeful Departamentului Cardiologie și Medicină Internă de la Clinica San Gaudenzio, Novara, Italia și Cardiolog Consultant Spitalul Monza, București a explicat în cadrul unui interviu, pentru Doctorul Zilei, ce este colesterolul și cum poate fi ținut sub control prin alimentație. 

Doctorul Zilei: -D-le dr Cerin, am observat ca aveti o adevarata pasiune pentru alimentatie, desi dvs nu sunteti un nutritionist. Mai inainte de va cere opinia despre colesterol  – subiectul acestui interviu, ne puteti spune cum de ati ajuns sa acordati atat de multa atentie hranei?

Dr. Gheorghe Cerin: -Eu sunt cardiolog si in meseria mea ingrijesc zilnic oameni care au arterele bolnave. Numai ca, in acelasi timp, vad aproape zilnic si oameni care NU au aceste artere bolnave, desi au aceeasi varsta cu primii… Si eu, ca si Dvs, mai stiu in plus ca exista unii oameni care traiesc si peste suta de ani, fara sa isi distruga arterele. De aceea, eu sunt ferm convins ca arterele mele si ale dvs. sunt de fapt foarte bine facute de creator, dar ca ele se imbolnavesc progresiv, doar atunci cand calitatea sangelui cu care vin in contact permanent nu mai este cea care ar trebui sa fie. Iar calitatea si proprietatile acestui tesut lichid, numit sange, depind cu strictete de ceea ce eu obisnuiesc sa mananc. Suntem, asa cum se stie, ceea ce mancam. 

Poate dvs imi veti spune ca nu este chiar asa, pentru ca la mijloc mai este si genetica, in afara de faptul ca, in inteligenta ei, natura stie sa creeze un unicat biologic, de fiecare data cand se naste un nou nascut, ca sa poata asigura astfel supravietuirea speciei umane, indiferent de complexitatea eventualelor schimbari din mediu extern. Simplificand la maximum totul, putem considera ca de fapt noi suntem un sistem energetic deschis, care ramane in viata doar daca poate schimba energia cu mediul exterior, iar acest schimb de energie, asa cum veti vedea, are in final de-a face cu colesterolul si cu arterele mele. Cu varsta, masina umana se transforma si devine mai putin rezistenta, si ar trebui ca si noi, stiind asta, sa fim capabili sa adaptam hrana, varstei noastre si gradului nostru de activitate fizica. 

As spune in final ca noi cardiologii tratam complicatiile foarte tardive ale unui stil de nutritie, am putea sa-l numim modern, care in opinia mea este cel mai adesea nepotrivit, mai ales daca il vom privi din prisma istoricului alimentar al speciei umane. Eu ca medic de spital, de cel putin zece ani, incerc sa inteleg cat mai in profunzime subiectul hrana, iar astazi v-as propune sa analizam impreuna si astfel, cred eu, sa intelegeti cat mai bine, care este viziunea la care am ajuns privind painea noastra cea de toate zilele. Este o viziune verificata pe bolnavi gravi si foarte gravi, care m-a facut sa descoper rolul hranei ca forma de tratament. Voi incerca sa fiu cat mai obiectiv in modul meu de a analiza si prezenta lucrurile. S-ar putea ca unele lucruri sa va surprinda, sau sa vi se para chiar gresite, dar sunteti liberi sa cautati si alte surse de informare. Sa nu ramaneti insa surprinsi de cele ce veti afla. 

Doctorul Zilei: -Poate fi scăzut colesterolul doar cu ajutorul dietei?

Dr. Gheorghe Cerin: -. Desigur! 

De la inceput trebuie sa va reamintesc insa ca din 100mg de colesterol din sangele nostru, doar 30mg vin ca atare din exterior, adica din hrana, restul fiind datorat deciziei ficatului meu si al dvs de a creste productia. Si atunci intrebarea princeps la care trebuie sa raspundem este DE CE ar decide ficatul meu asa ceva? Ce sau cine il face pe el sa faca asta? Vom intalni astazi in acest interviu mai multi actori, si, asa cum vedeti, primul dintre ei este ficatul nostru.

Desigur ca prin dieta se poate reduce colesterolul, doar ca mecanismul acestei reduceri nu este deloc simplu, si, ca sa ne putem trata cum trebuie, este nevoie sa il intelegem, chiar intr-un mod detaliat as zice. Cand este vorba de scaderea colesterolului cu totii vrem ceva “rapid si simplu” (a se citi statine), ceva care sa nu ne oblige cumva sa ne schimbam obisnuintele alimentare… Nu degeaba se spune ca obisnuinta este de fapt “a doua natura”, nu-i asa?

Vedeti, noi oamenii, NU concepem decat fortati de imprejurari sa ne schimbam hrana si asta deoarece cea mai frecventa dependeta la fiinta umana NU este nici de cafea, nici de tigari sau alcool, ori cocaina, ci este de HRANA! 

NU vrem sa ne schimbam hrana decat fortati de ceva sau cineva … Si nici macar atunci nu reusim asta prea bine.

Aceasta dependenta de hrana este de fapt datorata inteligentei de care dispun cele doua kilograme circa de bacterii din tubul nostru digestiv, adica niste “chiriasi” care traiesc acolo si care sunt cu mult mai bine adaptati la supravieturie decat suntem noi, doar si pentru faptul ca sunt pe planeta de cateva miliarde de ani, fata de noi, specia umana, care are doar cateva milioane de ani traiti pe planeta Terra… 

In biologie nu putem compara miliardele de ani, cu milioanele, cred ca veti fi de acord cu mine…. 

Din pacate insa, daca doriti sa intelegeti si mai bine cum este cu scaderea colesterolului prin “dieta”, trebuie sa intram in mod inevitabil in detalii tehnice….

Trebuie sa stim de exemplu ca in momentul in care bacteriile din intestin metabolizeaza hrana noastra zilnica, ele elibereaza in tubul digestiv si de aici in sange, diverse substante chimice specifice fiecarui aliment si fiecarei bacterii in parte (produsi metabolici specifici), de care noi, cu timpul si fara sa realizam de fapt, devenim dependenti. 

Ca de cocaina, daca vreti; asa cum cei care folosesc drogurile sau tigarile, ori alcoolul, devin dependenti de ele, tot asa si noi devenim dependeti de alimentele repetitive, dezmembrate in tubul digestiv nu de noi, ci de flora noastra intestinala, care este specifica pentru fiecare aliment in parte – adica de microbiota, asa cum a fost numita aceasta flora. 

Am putea sa consideram aceste bacterii intestinale, ca fiind actorul numarul doi din povestea noastra de azi. Ele sunt numeric de aproximativ zece ori mai multe decat toate celulele corpului uman luate la un loc! Iar unii zic ca masina umana ar contine cateva sute de trilioane de celule…

Retineti va rog notiunea de alimente repetitive si legat de asta aduceti-va aminte ca pentru milioane de ani omul a fost un animal nomad, care nu avea cum sa manace mereu si mereu aceeasi hrana, deoarece se deplasa continuu. Si nu era sedentar, cum suntem mai toti astazi… Aveam atunci o flora intestinala extrem de variata, fara ca vreuna din aceste bacterii sa domine in mod excesiv teatrul bacterian intestinal. 

Datorita acestor produsi metabolici specifici, in ziua in care eu voi incerca de exemplu sa NU mai consum paine, acea flora bacteriana specifica, care “demonteaza” acest aliment, pentru simplu fapt ca nu va mai avea ce manca, nu va mai produce metabolitii specifici cu care eu m-am obisnuit de ani si ani de zile, si daca nu introduc la masa macar o felie de paine, voi avea senzatia ca nu m-am saturat si ca imi lipseste ceva… In acest fel bacteriile cu pricina isi asigura traiul zilnic, iar eu voi primi endorfine si voi avea senzatia de satisfactie alimentara – ptr ca mi-am primit doza obisnuita din acel “drog alimentar”.

Va regasiti cumva in aceste fraze? 

Atunci, bine ati venit in club! 

Pentru ca, de fapt, noi suntem cu totii actorii-spectatori din aceasta poveste (club).

Cand vorbim despre colesterolul crescut, este nevoie sa ne reamintim insa ceea ce stim din filozofia greaca sau din cea chineza: NU exista lumina fara intuneric si nici bine fara rau; adica despre Yin si despre Yang.

Trebuie deci sa intelegem ca NU putem vedea totdeauna colesterolul prin definitie ca pe un lucru rau facut …

Daca il vom vedea DOAR ca pe ceva negativ, va insemna ca nu am inteles din pacate complexitatea masinii umane.

Trebuie sa stim ca NU am putea trai fara sinteza de colesterol, el fiind de fapt membrana TUTUROR celulelor umane, adica a sutelor de trilioane de celule: de la retina, la membrana intestinala, sau la cea pulmonara – cu care respiram, ori membara globuleor rosii sau a leucocitelor – cu care eu si dvs ne aparam de cancer si de infectii…

Si sa nu uitam, repet, ca doar 1/3 din colesterolul pe care il gasim in sangele circulant vine din hrana si ca restul de 2/3 este sintetizat de ficatul meu si al dvs. Ce l-o fi apucat deci pe bietul meu ficat sa produca mai mult colesterol decat am eu nevoie?

Probabilistic vorbind asadar, capacitatea mea de a controla numai prin dieta nivelul de colesterol din sange, este teoretic de 1/3 si ajunge la 2/3, daca inteleg ce va spuneam mai sus: DE CE a crescut el? Sau mai exact, de ce ficatul meu – actorul numarul unu din povestea noastra, a decis ca are nevoie de mai mult colesterol decat avea el nevoie mai inainte. Cum stiti, ficatul uman este cel care produce colesterolul, pe care il poate sintetiza din ORICE: chiar si numai din salata, daca vreti.

De fapt din ce in ce mai multi specialisti considera azi cresterea de colesterol ca pe un prim semnal nespecific de inflamatie al masinii umane. Iar daca eu, ca sa reduc nivelul de colesterol, aleg sa folosesc statine, in loc sa schimb stilul de viata si de hrana, este ca si cand as scoate becul rosu care s-a aprins in bordul masinii mele (pentru ca ceva evident rau se intampla in motor), si as crede ca astfel am si rezolvat problema, cea care a determinat aprinderea acelui bec rosu = cresterea de colesterol. De aceea. cred ca trebuie sa intelegeti cat mai bine fenomenul. Apoi, veti trage singuri concluziile. 

Doctorul Zilei: -Ce alimente sunt recomandate și ce alimente sunt de evitat?

Dr. Gheorghe Cerin: -Aici raspunsul este si mai complicat… 

Va asteptati cred eu la o lista de alimente.

Vom ajunge in final oarecum si la ele, dar nu cred ca cineva isi va schimba cu adevarat stilul de masa si va manca dupa o lista de alimente, daca nu va intelege DE CE. Sau cel putin asa am observat eu ca se intampla in realitate si in practica de fiecare zi. Oamenii deci vor sa stie DE CE. De fapt vedem asta si in mesajele primite din Biblie. Nu degeaba primul capitol incepe cu o fraza renumita: Mai intai a fost verbul”, intelegand prin verb, as zice, cuvantul, gandul, cunoasterea si intelegerea. Softul, daca vreti…

Vedeti dvs, ficatul nostru a fost proiectat de asa fel incat sa sintetizeze colesterol din orice fel de aliment, deoarece colesterolul era si este strict necesar functionarii normale a masinii umane. Chiar si daca eu mananc doar salata toata ziua, cum va spuneam, el imi garanteza maine necesarul de colesterol! Retineti: NU are nevoie de hrana de origine animala pentru asta.

Ca sa intelegem ce alimente trebuie evitate, este nevoie sa facem mai intai un pas inapoi si sa mergem chiar la radacina lucrurilor legate de viata in general si de schimburile de energie ale sistemelor vii.

Noi, si tot ceea ce este viu pe aceasta planeta, datoram existenta noastra soarelui. 

Cred ca veti fi cu totii de acord cu acest concept.

Energia soarelui este inmagazinata pe planeta la un prim nivel de plante, mai exact de frunzele din plante.

Prin fenomenul de fotosinteza ele reusec sa combine CO2 din aer cu H2O din sol, folosind energia solara, pe care o inmagazineaza sintetizand molecule de GLUCOZA. Asadar, putem considera frunzele ca fiind de fapt niste baterii solare de joasa capacitate, care imi pot furniza mie si dvs energia soarelui stocata sub forma de glucoza, pe care eu o ard apoi in celule (mitocondrii mai exact) si astfel o descompun in trei lucruri: apa (pe care o folosesc sau o elimin pe cale renala), CO2 (il elimin prin plaman) si energia solara captata in molecula de glucoza, pe care o folosesc pentru masina umana. 

In afara de aceste baterii solare de joasa capacitate, care sunt frunzele, plantele sunt capabile insa sa stocheze energie solara la un nivel si mai concentrat, in fructe. Concentratia de glucoza din mere sau struguri ori banane este cum stim, mult superioara cantitatii de glucoza din frunzele de salata, de spanac sau cele de varza. Fructele pot fi considerate deci niste baterii solare de capacitate medie.

Iar ca sa intelegem cum poate de fapt creste colesterolul in sangele nostru, apoi este nevoie sa stim ca mai exista si un al treilea nivel de baterii solare super power, daca vreti sa le numim asa, care sunt cerealele.

Pentru ca in ele natura NU mai stocheza glucoza ca atare. Aici natura a gasit o solutie mult mai inteligenta, pentru ca a sudat mai multe molecule de glucoza intre ele si astfel s-a creat amidonul. Cantitatea de energie si de glucoza pe care o contin prin amidon cerelele este imensa fata de cea continuta de frunzele de salata de exemplu, si chiar fata de cea din mere ori din prune, daca vreti.

Iar noi ca specie umana, (actorii-spectatori din aceasta poveste), cum cred ca stiti, NU am avut cereale la dispozitie pana in urma cu 20.000 de ani circa. Mai inainte de acesti 20.000 de ani noi eram niste nomazi si in cautare perpetua de hrana, iar in momentul in care am devenit sedentari si am inceput sa cultivam plante, sa crestem animale si sa folosim in mod curent focul, am schimbat radical as zice stilul de viata si de hrana. Acestea sunt primele elemente de revolutie alimentara pe care fiinta umana le-a facut si de care noi nu putem sa nu tinem astazi cont, atunci cand trebuie sa judecam cum ar fi bine sa mancam, ca sa nu ne mai ruginim arterele… Nu trebuie insa inteleasa in mod gresit aceasta analiza aparent critica legata de cereale! Cerealele sunt bateriile solare care ne-au permis in realitate sa invadam planeta, pentru ca nu aveam nevoie de frigider pentru a le pastra, si pentru ca intr-un pumn de grau sau de orez, aveam la dispozitie cum stiti 500, ori 600 de calorii.

Ce legatura are toata povestea asta insa, cu nivelul meu de colesterol? Veti vedea insa imediat ca are!

Pentru ca enzima care determina cresterea sintezei de colesterol in ficat – HMG-CoA (adica 3-Hidroxy-3-Metylglutaril-Coenzima-A), este stimulata sa produca mai mult colesterol doar atunci cand nivelul de glucoza din sangele meu si al dvs este crescut. Probabil ca nu stiati acest detaliu esential pentru sanatatea si echilibrul nostru metabolic…

Adica atunci cand furnizez corpului meu energie solara obtiunta di bateriile solare super power de exemplu. Deoarece noi in cele 4 sau 5 milioane de ani de existenta pe planeta nu am avut la dispozitie cereale, ficatul nostru, obisnuit sa obtina energia folosind baterii solare di nivel redus sau de nivel mediu – frunze si cel mult radacini si fructe, atunci cand gaseste energie solara in exces, o depoziteaza sub forma de grasime. Iar in analizele mele si ale dvs de laborator acest fenomen sa va manifesta cu cresterea nivelului de colesterol si de trigliceride. 

Este foarte important sa stim ca statinele cu care tratam in mod curent cresterea de colesterol, actioneza tot aspura acestei enzime hepatice HMG-CoA (3-Hidroxy-3-Metylglutaril-Coenzima-A), pe care prin actiunea lor o blocheaza. 

Cum sper ca ati inteles, ea poate fi la fel de bine blocata insa folosind surse de energie solara de joasa capacitate, care sa nu mai produca cresteri asa de mari ale nivelului de zahar / glucoza din sange. Adica schimband statia peco si carburantul.

Becul rosu care se aprinde pe bordul masinii dvs ne spune ca folositi surse de energie solara mult prea puternice (in relatie si cu efortul fizic facut), si ca el, ficatul nostru, asa a fost invatat: daca are energie solara in exces (a se citi glucoza in exces), atunci el o depoziteaza sub forma de grasime – ceea ce inseamna ca vom avea in mod inevitabil o crestere de colesterol. 

La animale, natura a ales sa stocheze energia solara in exces prin sinteza de grasimi, deoarece asa era mai eficient din punct de vedere energetic; prin arderea unui gram de glucoza se obtin 4 calorii, dar daca ardem un gram de grasime, vom obtine cel putin dublu, adica 9 calorii. 

Daca vrem sa tinem colesterolul sub control asadar, cred ca acum putem deja sa ne imaginam cam ce alimente ar trebui evitate din hrana noastra: as incepe in primul rand cu hidrocarbonatii rafinati. De la fainoase, la orez, sau cartofi, ca sa nu mai vorbim de dulciuri. Evitarea alimentelor cu grasimi animale nu s-a dovedit eficace si acum cred ca stiti si de ce. Daca ne vom uita pe etichetele alimentelor din SUA de exemplu, dar nu numai, vom vedea ca industria alimentara produce de decenii o intreaga gama de alimente “low fat” sau “zero colesterol”, dar asa cum stim, asta nu a rezolvat problema colesterolului crescut si a dislipidemiilor, nici in America, si nici in alte parti… Deci nu trebuie sa ne focalizam atentia in primul rand pe cantitatea de colesterol din alimente, ci mai curand pe cantitatea de hidorcarbonati rafinati, acele baterii solare super puternice. Mai ales atunci cand ele sunt repetitive in hrana noastra… Pentru ca asta va permite in timp dezvoltarea cu precadere a unei flore intestinale “talebane”, care in mod progresiv va pune stapanire pe stilul nostru de nutritie. 

Fenomenul este desigur cu mult mai complex, dar cred ca dvs, cu ce ati inteles deja pana aici, puteti incerca sa faceti o prima proba, si sa va schimbati hrana. Nu este vorba de ceva toxic in aceasta schimbare, sau este cu mult mai putin toxic decat metoda standard – adica statinele. Care au cum stim toxicitate hepatica, musculara si un pic cerebrala… Va sfatuiesc sa consumati zilnic o portie foarte zdravana de salata mixta, ca fel unic de mancare insa. Renuntati asadar la paine (super power de enerie solara!) si, daca va este teama ca veti avea foame, folositi uleiul vegetal presat la rece; de orice fel ar fi el. Este o sursa foarte buna de omega 3 si de antioxidanti. Eventual adaugati in salata si ceva seminte, sau nuci, ori migdale. Salata ar trebui combinata cu proteine de origine animala – peste, oua, carne sau eventual branza. Aceasta este metoda pe care eu o aplic de multi ani de zile si care deseori imi permite sa renunt la statine la bolnavii mei, in afara de faptul ca asigura controlul greutatii corporale. Salata aceasta poate fi pranzul sau, la fel de bine, cina dvs. 

Doctorul Zilei: -Care sunt regulile de bază pe care ar trebui să le respecte cineva cu colesterolul crescut?

Dr. Gheorghe Cerin: -Pe langa ceea ce v-am spus anterior, trebuie atrasa atentia asupra cantitatii de fibre din alimentatie. Daca eu as varsa niste ulei pe hainele mele, stim ca acestea se vor pata, pentru ca grasimile sunt atrase, ca de un magnet, si retinute de fibrele vegetale. Tot asa se va intampla si in tubul digestiv, numai daca voi avea grija sa introduc in hrana mea alimente vegetale bogate in fibre; combinarea fibrelor vegetale cu grasimile va reduce astfel absorbita de grasimi. Daca aveti colesterolul marit, nu trebuie sa consumati la micul dejun alimente cu energie solara super power… Briose, biscuiti, dulceata, chiar si paine, ori fulgi de cereale…. Pe de o parte pentru ca au prea putine fibre. Dar mai ales pentru ca vor determina o crestere importanta de glucoza in sange, cu cresterea automata a nivelului de insulina, care este, cum se stie, hormonul foamei si al obezitatii… Cum cred ca ati inteles deja, actorul numarul unul din povestea noastra, vazand ca are la dispozitie asa de multa energie solara (glucoza), o va stoca sintetizand colesterol, iar dvs va trebui sa luati statine…  Este esential ca in fiecare zi sa pornim la drum cu metabolismul cat mai bine pus la punct. Va fi supraturat daca ii vom furniza energie solara superputernica… Nu a fost obisnuit din punct de vedere istoric cu asa ceva…

Despre micul dejun, vechii romanii ziceau trebuie sa fie ca de rege insa! Pranzul ca de print, si cina de cersetor. Noi astazi am rasturnat din pacate obiceiurile, si in clubul nostru (societatea moderna) se mananca “de rege”, seara… Micul dejun de rege, in experienta pe care eu am acumulat-o in toti acesti ani, este format din samburi si seminte: nuci, migdale, alune de padure sau de pamant, nuci Acajou sau Macadamia, ori Pecan, seminte de in, susan, negrilica, sau canepa ori cacao, de floarea solarelui si de dovleac, ca si fistic, ori muguri de pin. Puteti consuma fara teama chiar si 100g din acest mixt de nuci, samburi si seminte. Alaturi de un ceai sau o cafea, fara zahar insa. Caloriile introduse in santier de dimineata merg la consum in cursul zile, si nu apuca sa ajunga in depozit! TOATE aceste (super)alimente contin proteine vegetale de buna calitate, chiar pana spre 20% unele dintre ele, si mai ales grasimi esentiale (omega 3), pe care actorul numarul unu din povestea noastra NU le poate sintetiza. Dar care sunt fundamentale pentru sanatatea noastra. De aceea se si numesc grasimi esentiale, nu? Samburii si semintele au un continut redus de zahar si de aceea nu au nevoie de insulina pentru a fi metabolizate de masina umana. Ba din contra, cele 20% de proteine din continutul lor determina o descarcare de glucagon, hormon pancreatic, care face exact invers decat ceea ce stie sa faca insulina: adica scoate zaharul depozitat in tesutul gras si imi va mentine stabil nivelul glucozei din sange: si de aceea NU voi avea foame. In acest fel dispare foamea, iar noi consumam energie din masa grasa de depozit, deci slabim. 

Deoarece creierul uman poate functiona DOAR cu glucoza, atunci la micul dejun este absolut necesar sa introducem in santier ceva glucoza. Cel mai bine dintr-o baterie solara de capacitate medie, adica dintr-un SINGUR fruct de sezon: un mar, o banana, un singur pumn de cirese sau de prune, ori de struguri. Cum stiti noi am fost la origine nomazi, iar corpul nostru este obisnuit sa primeasca piesele de schimb din hrana vegetala specifica fiecarui sezon in parte, lucru valabil chiar si atunci cand ne referim la fructe. Atentie, ca pentru diabetici nu exista contraindicatii la consumul controlat / moderat de fructe, asa cum s-a considerat initial, pentru ani si ani de zile. Si cum (gresit!) stiu inca majoritatea diabeticilor. Din perioada anilor 1994 de cand exista conceptul de INDICE GLICEMIC (IG) lucrurile din acest punct de vedere au fost lamurite pe deplin. Iar asta deoarece cantitatea de insulina de care avem nevoie ca sa metabolizam fainoasele – care asa cum stim prin prezenta amidonului, nu sunt si nu pot fi dulci la gust, este cu toate acestea aproape dubla, comparativ cu cantitatea de insulina necesara pentru a metaboliza fructele (care sunt insa dulci la gust, pentru ca au mono- si dizahardie in compozitie, si nu amidon).  Aceasta deoarece fructele au un IG in jur de 40, fata de 70, sau chiar 75, IG la fainoase. Poate cu alta ocazie vom vorbi mai pe larg despre acest aspect deosebit de important (IG), nu numai pentru diabetici, dar si pentru toti cei care au kilograme in plus. Sau, incercati intre timp sa va informati si singuri, pentru ca exista informatie suficienta si peste tot. In orice caz, daca veti sti ce IG au alimentele pe care le aveti in farfuria dvs, nu mai este nevoie sa calculati cate calorii ati mancat astazi. Sau, invers, degeaba veti tine calculul caloriilor, daca nu stiti ce inseamna pentru metabolismul nostru conceptul de IG. 

Doctorul Zilei: -Când se ajunge, totuși, la medicație pentru scăderea colesterolului?

As zice ca ori de cate ori cand NU respectam cum trebuie regulile de folosire a masinii umane. Iar asta este astazi ceva comun tuturor celor din club… Nu se vede atunci cand suntem tineri, dar imediat ce trecem de 45-50 de ani, vom vedea ca asa stau lucrurile. Ar mai fi de remarcat ca noi medicii, ca bolnavii de altfel, atunci cand ne referim la hrana avem un algoritm de judecata bazat in general pe experienta alimentara a trei generatii: ce stil de hrana avea bunica, ca manca mama si ce mananca generatia mea. Uitam insa ca noi nu avem un carburator (a se citi metabolism) creat in doar trei generatii… In cele cateva milioane de ani de existenta, fiinta umana si-a perfectionat metabolismul si l-a adaptat unui stil de hrana foarte divers fata de cel din zilele noastre, sau, mai exact, din ultimii 20.000 ani. Noi suntem generatia 100.000 circa din specia umana si nu putem sa ne limitam si sa judecam hrana doar prin comparatie cu cele trei generatii despre care vorbeam mai sus… 

Colesterolul total trebuie tinut undeva sub 200mg%. Cu cat arterele mele coronare sau cerebrale sunt mai bolnave, cu atat aceasta regula trebuie respectata mai mult. Daca nu pot schimba hrana si stilul de viata (activitatea fizica), atunci trebuie sa iau tratament medical, adica statine. Sa speram insa ca mesajele de mai sus legate de schimbul de energie si de baterii solare au fost intelese. Si sa ne amintim ca in realitate schimbarea hranei este in practica foarte greu de realizat din cauza “chiriasilor” din tubul digestiv, actorii numarul doi din povestea noastra de azi.  

Daca la micul dejun ati introdus insa in santier samburi si seminte suficiente, nuci, migdale sau alune (este bine sa le macinati cu un mixer inainte!), si un fruct proaspat de sezon, atunci seful dvs de santier (sistemul nostru automat neuro-vegetativ), va sti sa gestioneze foarte bine carburatorul dvs (numit metabolism) si sa tina sub control “chiriasii revedicativi”, iar dvs va veti putea schimba progresiv stilul de hrana, fara sa va mai simtiti penalizati.

Eu sfatuiesc pe bolnavii care ma consulta sa respecte acest tip de mic dejun si in plus, sa consume la una din cele doua mese principale ale zilei, o salata mixta cu proteine animale (peste, oua, carne si eventual branza). Salata trebuie sa fie cu adevarat o portie mare, un castron cat mai mare posibil, cu ulei destul si cu seminte (IG la ulei si la seminte este in jur 10-15). Fara paine, mai ales daca aveti kilograme in plus, glicemie, colesterol sau trigliceride marite. Mai ramane o masa principala pe zi (cina ori pranzul), la care putem consuma hrana gatita, de principiu orice fel de alimente (cat mai putin procesate industrial insa). 

Nu reusim noi, din ce am observat pana acum, sa dereglam metabolismul daca mancam o singura data pe zi hrana gatita, oricare ar fi ea pana la urma. Nu se distruge el cu trei mese gatite pe zi, cum mancam mai toti cei din club in prezent, asa ca daca reusim sa limitam hrana gatita la o singura masa pe zi, veti vedea ca nivelul dvs de glicemie, colesterol si trigliceride scade. Ca si greutatea dvs, si, cel mai important grasimea viscerala, cea situata pe abdomen. 

Daca doriti sa aveti arterele sanatoase, colesterolul, glicemia si trigliceridele cat mai normale, atunci cautati sa nu depasiti 94 de centimetri in talie, daca sunteti barbati si 80cm in talie pentru sexul feminin (masurati la nivelul ombilicului insa). Daca nu puteti atinge aceste valori, atunci cautati cu absolut orice pret sa nu depasiti 102cm in talie pentru barbati si 88 cm in talie pentru femei. Altfel, din pacate, arterele dvs coronare si cerebrale se vor distruge, lent dar sigur, mai ales pentru cei aflati in partea a doua a vietii…

Doctorul Zilei: -Dar dacă pacientul urmează un tratament pentru scăderea colesterolului, ar trebui să țină cont și de alimentație sau se poate baza doar pe medicamente?

Dr. Gheorghe Cerin: -Pai cam asta se intampla in mod curent cu noi toti! Bolnavul NU doreste sa schimbe hrana, si noi stim deja si mecanismul pentru care nu isi poate permite asta; doar nu degeaba “chiriasii” din tubul nostru digestiv sunt de zece ori mai multi decat noi… Noi suntem de fapt sclavii lor, pentru ca ei fac ce vor cu noi…

Cine reuseste sa schimbe profund stilul de hrana, de obicei nu mai are nevoie de statine. Cu cat persoana este mai disciplinata, cu atat nevoia de statine este mai mica. Daca mai adugam si activitatea fizica, atunci succesul este asigurat. In fond lucrurile sunt destul de simple: nu trebuie decat sa schimbati doua mese din cele trei ale zilei, respectand insa in mod obligatoriu micul dejun cu cele 100 de grame de samburi, nuci, seminte macinate si cu un fruct proaspat de sezon. 

Va urez asadar mult succes!

Nu uitati insa sa va controlati colesterolul si trigliceridele (eventual si hemoglobina glicozilata – Hb A1c) inainte de schimbarea hranei si dupa aceea, la 3-4 luni. 

Si sa nu uitam de asemenea, apropo de activitatea fizica si de istoricul masinii umane, ca noi, cei din clubul despre care am vorbit anterior, suntem astazi in marea nostra majoritate niste sedentari, desi masina umana fiind nomada, pentru milioane de ani, s-a miscat mereu. 

Membrii acelui club ancestral, chiar si o banana sau un mar daca voiau sa il manance, trebuiau sa se catere in pom ca sa si-l ia…


                Totul despre colesterol, sau revoluția noastră alimentară.  Interviu cu medicul cardiolog Gheorghe Cerin

Sursa

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *